Dedicatiile muzicale sunt in fiecare vineri de la ora 19:30
� | Acasă | Literatură | Biblioteca - Download | Despre Noi | Contact | | |||
DWG Romania functioneaza prin DonatiiDaca doriti sa sustineti emisia postului de radio online DWG Radio Romania o puteti face donand in contul bancar, specificind pentru DWG Radio Romania : VOLKSBANK BAD SALZUFLEN BLZ 482 914 90 Kto. 23 920 600 BIC GENODEM1BSU, IBAN DE45 4829 1490 0023 9206 00 Proprietarul contului este Evangeliums-Mission 32076 Bad Salzuflen. Ce ne �nvaţă Biblia?Vizite
Am multă nădejde �ntr-acest neam al nostru… a cărui inimă bună şi darnică se arată şi �n obiceiul ospeţiei, pe care l-a păstrat cu sfinţenie de la strămoşii săi.
Cea mai bogată masă e lipsită de bucurie, dacă cuvintele şi purtarea gazdei nu arată oaspeţilor că sunt bine veniţi. De săturat oricine se poate sătura şi acasă; veselia �nsă şi convorbirea plăcută trebuie să �nvioreze ospăţul. De unde suntem vizitati ?Versetul Zilei
|
Ce ne �nvaţă Biblia?Biblia - Cuvantul lui DumnezeuBiblia este scrisoarea lui Dumnezeu, adresată nouă oamenilor. O numim "Biblia" (greaca "bibllos" - carte). Este cea mai buna, importantă şi indispensabilă CARTE a tutror timpurilor, pentru toţi oamenii Noi o numim "SF�NTA SCRIPTURĂ", deoarece mesajul ei scris este sf�nt (inspirat de Dumnezeu), poate m�ntui şi sfinţi. O numim "CUV�NTUL LUI DUMNEZEU" deoarece prin intermediul ei EL vorbeşte cu noi. Cine a scris Biblia?Biblia este scrisă de oameni, pentru oamenii din toate timpurile şi toate locurile. A fost scrisă de oameni sub călăuzirea Duhului Sf�nt. Oamenii nu au etalat cunoştinţele lor, ci ADEVĂRUL inspirat de Duhul Sf�nt. De aceea putem afirma că, Dumnezeu, prin Duhul Sf�nt, este Autorul Bibliei Prin ce recunoaştem că Biblia este Cuv�ntul lui Dumnezeu?1. Ea mărturiseşte despre sine �nsăşi vezi c�te revelaţii sunt �n ea). 2. Proorociile din Biblie s-au �mplinit parţial (Luca 24: 44). 3. E una din cele mai vechi cărţi ale lumii, care nu este demodată. Pentru yilele �n care trăim este relevantă şi de maximă importanţă. Permanent şi-a păstrat influenţa asupra omului. Mesajul ei m�ng�ie şi transformă oamenii ca nici o altă carte (Evrei 4:12). Cu toate că a fost ur�t şi s-a �ncercat distrugerea sa, Cuv�ntul lui Dumnezeu continuă sa existe şi va dăinui şi-n viitor DumnezeuDouă �nsuşiri ne arată ceva despre fiinţa lui Dumnezeu: 1. DUMNEZEU este sf�nt. El nu interacţionează cu păcatul. El se asociază doar cu binele şi curăţia. El dispreţuieşte răul = Ps 5:4; 1.Petr 1:16; 2.Ex 20:5; 3.Lev 11:45; 19:2; Mat 5:48; Evr 1:13. a) Din sfinţenia lui Dumnezeu rezultă dreptatea lui Dumnezeu. Dumnezeu este drept �n judecata Sa. El numeşte bine ce este bun şi răsplăteşte ca atare. Răul e numit rău şi este os�ndit. Dumnezeu c�ntăreşte toate g�ndurile, vorbirile şi atitudinile oamenilor �ntr-un mod drept. M�nia lui Dumnezeu este o expresie a faptului că El este drept. = Iov 34:11,12,19-21; Prov 16:2; Ps 11:4; FA 10:34; 17:31; Rom 2:6-11; Ap 16:5; Spr 17:3; 24:12; 5:21; Ps 66:10; Ecl 11:9; Rom 12:19; 5.Mo 4:24; 1.Sam 16:7. b) Credibilitatea lui Dumnezeu este un efect al sfinţeniei Sale. Dumnezeu este curat, neschimbător �n adevărul Său. El nu amăgeşte ci �mplineşte ceea ce a promis. = Num 23:19; Deut 32:4; Ps 33:4; Mat 24:35; Io 14:6; 18:37; Evr 6:18; 1.Sam 15:29. 2. Dumnezeu este plin de har şi �ndurare, deci Dumnezeu oferă dragostea Sa tuturor oamenilor �ntr-un mod necondiţionat. El oferă iertarea sa tutror păcătoşilor ce regretă şi se pocăiesc de viaţa lor. = Ex. 34:6-7; Deut 4:31; Joh 3:16; Mat 5:45; Rom 3:23-25; Ps 86:15; 103:3-5,8-13; Evr 4:15,16. a) Prin intermediul harului şi a �ndurării �nţelegem credincioşia lui Dumnezeu. Dumnezeu este credincios �n �mplinirea promisiunilor sale. La vremea Sa aduce chiar şi judecata = Deut 32:4; 7:9; FA 13:34; Evr 10:23; 11:11; 1.Cor 1:9; 10:13; 2.Cor 1:18; 1.Thes 5:24; 2.Thes 3:3; 2.Tim 2:13; 1.Io 1:9; Ap 19:11. b) �ndelunga răbdare a lui Dumnezeu este o manifestare a harului divin. �n dragostea Sa, Dumnezeu �l suportă pe păcătos, am�n�nd pedeapsa meritată, aştept�nd căinţa păcătosului. = Ps 103:8; Ex 34:6; Rom 2:4; 11:22; 2.Petr 3:9,15; Ps 86:15; 145:8; Neemia 9:17; Nah 1:3; Is 48:9; Num 14:18; Rom 9:22. Pentru ce a creat Dumnezeu lumea?El a creat lumea ca locuinţă pentru omul creat după chipul şi asemănarea Sa. = Gen 2:15; Is 45:18. Isus Hristos
1. Isus Hristos este Dumnezeu adevărat. Sf�nta Scriptură vorbeşte de preexistenţa Sa �nainte de a deveni om Ioan 8,58). El avea parte de slava divină �nainte de creaţie: Ioan 17:5, 24şi Filipeni 2:6. 2. El este Fiul lui Dumnezeu (Ioan 1:18).El este, ca fiu, parte a Triunităţii divine. Este cel �nt�i din Tatăl, unit prin dragostea Sa: Coloseni 1:15;Ioan 17:23; Mat 26,63.64; Ioan 10,30; Col 1:3-4; 2:9; 1. Ioan 5:20. 3. El este oglindirea slavei lui Dumnezeu şi �ntipărirea Fiinţei lui: Ioan 12:45; 14,9, Evr 1:3; Col 2:9. 4. El este cel �nt�i născut din toată creaţia: Col 1:15. 5. El este chipul Bisericii: Efes1:20 6. El a devenit om adevărat, născut din fecioara Maria, conceput de Duhul Sf�nt. El s-a smerit lu�nd chip de rob. �n natura umană, prin ascultarea Sa L-a proslăvit pe Dumnezeu. Prin căutarea celor păcătoşi a fost expresia vizibilă a dragostei lui Dumnezeu. � Pentru ce a venit Isus �n lume?El a părăsit slava cerească, �ntrup�ndu-se ca om pe acest păm�nt, pentru:
1. Proslăvirea lui Dumnezeu Tatăl; Referinţe biblice: Gal 4,4-5; Is 53,5-6; Ezec 34,16; Rom 3,25f; 2. Cor 5,21; 1. Tim 2,5-6; Apoc 10,43; Io 3,16; 1. Io 2,2, Efes 1,20-11 � De ce şi pentru cine a suferit şi a murit Isus?
Domnul a suferit şi a murit pentru: � Ce importanţă are �nvierea lui Isus Hristos?
1. El a dovedit că nu este �nvins, ci dimpotrivă a biruit moartea şi pe Satan OmulOmul a fost creat după "Chipul lui Dumnezeu". Acest adevăr este vizibil prin faptul că omul este o fiinţă morală, care poate g�ndi. Cu toate că raportat la Dumnezeu omul este finit, el are totuşi unele din �nsuşirile lui Dumnezeu, �nsuşiri ce caracterizează personalitatea sa şi anumeŞ poate g�ndi (Gen 2:19,20; 3:8); simţi (Gen 3:6); voi (Gen 3:6,7) ... Biblia ne mărturiseşte că trupul supus putrezirii a celui credincios va �mbrăca neputrezirea (1. Cor 15:53,54). Mai ştim că după moarte cel credincios va fi la Hristos Cei necredincioşi se vor afla sub os�nda / condamnarea lui Dumnezeu. = Iov 19:25,26; Ecl 12:7; 2. Cor 5:1-10; Rom 14:7-10; 1.Tes 4:17b; 5:23; Fil 2:10; Rom 8:23 PacatulAdam şi Eva au ascultat de Satan, un arhanghel al lui Dumnezeu, numit Lucifer (Is 14:12). Satan le-a vorbit prin intermediul unui şarpe şi i-a momit la neascultarea faţăde Dumnezeu. Au �ncălcat porunca divină care nu le permitea să măn�nce din pomul cunoştinţei binelui şi răului (Gen 2:16,17; 3:1-6; Iac 1:13-15; 2. Cor 11:3). � Care au fost consecinţele căderii �n păcat?Consecinţele căderii �n păcat au fost: 1. Izgonirea din grădina Eden �nsemn�nd pierderea dreptului la comuniunea lui Dumnezeu (Gen 3:23,24).
2. Blestemarea omului şi a păm�ntului asociate cu dureri, necazuri, moarte (Gen 3:16-19). 3. Simt nevoia de a păcătui, av�nd �n consecinţă un cuget �mpovărat. Prin păcatul �naintaşilor noştri a intrat păcatul �n lume. Prin păcat a intrat moartea, iar moartea a ajuns la toţi oamenii, deoarece toţi au păcătuit (Rom 2:15; 5:12-21). 4. Sentimentul că s-a� pierdut ceva �n urma păcatului, c�t şi dorinţa după m�ntuire sunt efecte ale căderii �n păcat. Omul nu se simte una cu păcatul, dorind să se elibereze de păcat. �n această stare el este nefericit şi e �n căutarea păcii şi a eliberării (Rom 5:12,18,19; 7:24; 1. Cor 15:21,22; Gen 3:7-24; Rom 6:16-18,23; 8:19-23). |
|||
|